agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-05-01 | |
Departe, acorduri de pian –
al cui oftat se aude? Poate vreo domniță părăsită de cavaler în toiul nopții. O, nu, e prea desuet! Vreo mamă așteptându-și fiul? Ori poate, singură, floarea de colț? (La ce bun atâta frumusețe?) Vreun copil visând s-ajungă la soare? - Tăiate-i sunt aripile. Vreun călător obosit de drum lung, Ori poate bătrânul visând sub cais, peste care toamna vine pe negândite. Sau omul de zăpadă trăind încă o iarnă degeaba; Sau poetul sătul să tot cânte luna; Ori poate tristețea florii soarelui la apus. Ori căpitanul de cursă lungă neîndurându-se să sară de pe corabia aproape scufundată. Sau cine știe, ar putea fi vreo statuie într-un parc părăsit, gândind la tristețea nemuririi; Sau lucrătorul construind, întrebându-se la ce-s bune zidurile. Ori poate chiar tu, de departe, de mult prea departe, ca la o cină de taină în care se schimbă doar trădătorii. Departe, acorduri de pian – al cui oftat se aude?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate