agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-05-10 | |
femeia care ucide prunci
din inimă să o arunci raționalizezi târziu, întâi numeri plopii și nu te miri că sunt întotdeauna impari, îți numeri pașii, dar, iată, tot nu te miri că pot încăpea într-un oraș care te absoarbe, care te mestecă plictisit, aștepți ca umbra să-ți iasă în întâmpinare, iată companionul meu fidel, iată sufletul meu pereche, nu mă părăsește nici după moarte, nici după ce sângele se subțiază precum lumina, în ger îți imaginezi un furtun care aspiră fiecare fărâmă din cel care voiai să fii, îl vezi cum scormonește după fiecare parte din tine, cum îți cotrobăie după oase și suflet, e-hei, mamă, copilul acesta ar vrea să adoarmă, atunci te transformi într-un ochi care urlă că nu vrea să mai vadă, n-u-v-r-e-a-s-ă-m-a-i-v-a-d-ă, e un ochi de ciclop, oo, câtă uimire poate încăpea în el și tot aștepți ca lacrimile lui să umfle un fluviu te faci tot mai mic începând de la mâneci, te faci tot mai mic începând de la glezne, te întrebi dacă e de ajuns să poți încăpea sub ziduri, sub tencuiala lor care îți promite o îmbinare atât de perfectă, o strângere atât de cunoscută, un aer atât de rece, de calculat nu moartea te sperie, ci groaza că ești ultimul supraviețuitor dintr-o specie care ar putea trăi veșnic și uite femeia care ucide prunci, și uite pruncii cum se subțiază-n ger
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate