Dialog cu cealaltă tăcere
-prima tăcere-

mi-am închipuit trecerea ta
și-atunci ploile s-au rezemat de trupul meu
c-un urlet neștiut m-am trezit că te strig
că-ți adun valurile în mâini
și-apoi fără mirări să le ascund sub pleoape
acolo unde doar eu pot ajunge

secretele au ars și azi în neștire
iar umărul meu adăpostește ziua în care m-ai iubit prima oară
șttt să nu ne-audă gândul iscarea cuvintelor
nu vezi cum ne-acoperă veacul acesta din sud?