unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari
sau să-l blestemi
sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici doina nu se mai poate
rătăci
și roua cuvântului din cana cu care se scot dimineți din vârful copacilor și se ud păsări
la rădăcină
doare dintr-un trandafir
unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezesc împreună
și dor
până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cer
le ascute

pe câmpuri albe de țepe grâul nu se mai varsă în mare prin trestii vântul apleacă
unghiul acestui cuvânt