Zvâcnesc în muguri mii de corcodușe
Prin ochi mirați privesc timid pe-afară,
Ciopor de flori albinde-n primăvară
Ne cântă simfonii fără arcușe.

Bondari burtoși, cu aripa sprințară,
Se-amestecă în flori cu albinușe,
În crengi, zorite, primele culcușe,
Fac păsări mici venite iar în țară.

E zarvă-n flori, pe ramuri păsărele
Se-mperechează și se iau la sfadă.
Totul e bun pe lume și de rele

E seacă lumea și parcă-n andrele
Se împletește, fără de tăgadă,
Maramă verii cu cosițe grele.