agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-07-06 | |
O lumânare, duminica, aprinsă
Într-o capelă-ascunsă, măruntă și distinsă Prin modestia rugăciunilor cinstite, E martora, de veacuri, nefericirilor rănite. În fum de lumânare pierit-au dragi, deșarte, vise Și suflete frumoase, firave paraclise, Ce vor Tăriilor, să fie-ndreptățite La valori eterne, la ceasuri neînsemnate, umile, fericite... Așteptăm din Ceruri o schimbare, Care întârzie să vină; zi de zi Aprindem lumânare după lumânare, Încât ni se duc anii, pe brânci ne vor găsi Urmașii, care-n indiferență Față de de valori și de dureri trecute, De-a vieții, nouă sacră, esență, Râd murdar, cu fețe prefăcute... Aprins-am lumânări o viață-ntreagă, Nepăsători la anotimpuri care vin și trec, Am așteptat cu-nfrigurare o apariție! Ca în final, într-un sfârșit ieftin și tragic, Chiar păgubiți să fim și de lumina, sfântă, dragă, Și-n locul ei, ne-a fost pus la dispoziție, De către-un institut letargic, Să-aprindem lui Dumnezeu un bec!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate