agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-07-19 | |
azi voi face curățenie generală prin suflet,
voi scutura tot praful așezat peste amintirile cu tine, apoi le voi împături, cât mai ordonat și frumos, le voi așeza acolo unde-mi păstrez comorile, unde-mi ascund toate păcatele originare din fiecare vis neîmplit sau uitat am să fac un origami, voi naște eu fluturii și pescărușii care n-au apucat să fie vii, să iubească, să cante, să zboare, să vadă marea, îi voi aranja în vitrina în care-mi păstrez laolaltă trofeele și toate neîmplinirile fiecărei zile apoi, voi sta de vorbă cu mine (cu eu-l meu interior) vom fi vesele, vom sporovăi împreună ca fetele, voi povesti cum mai e lumea p-aici, ce-am mai visat și până unde, de cine mi-a fost dor și-n care unitate de măsură, îmi va povesti cum e lumea de dincolo de mine, cât e de ciudat să-mi vada soarele gol din adâncul sufletului, cum și cât doare o lacrimă, o tristețe, un fir de păr alb sau un rid care-mi apare pe frunte vom face terapie prin shoping la mall pe raftul "must have" sunt doar vise aurite și pline de paiete, zâmbești, nu e stilul tău, rătăcită printre ele o speranță fragilă poartă eticheta "must go", îți face semne disperate s-o iei cu tine, ridici din umeri, în portofel ai mărunțiș doar pentru un singur vis, știi că trebuie să renunți și să mergi mai departe, alături fericirea mea (mărimea 36) nu mai e la promoție, e disponibilă numai "pre order", nu mai are rost să comanzi e prea târziu, îmi spui (îmi spun), așteptând există riscul să cazi în desuetudine, cine-și mai dorește emoții invalide, când singura constantă a universului e schimbarea? și-atunci, îți spun (îmi spun): hai să-ndrăznim să facem schimb între lumile noastre, între eu-l meu interior cu mine însămi, vreau să-mi aud ecoul dintre lumea asta și cealaltă, să-nțeleg pentru prima oară ce-mi spune, să m-ascund în fundul propriului ocean să-mi ascult valurile următorii fix o mie de ani, tu taci (eu-l meu tace) mult mai profund și atât de intens, încât nici n-am observat că eram singură demult
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate