de brațul stâng mi se lipesc lebede
sânul tresare de atâta eleganță
spatele devine transparent
ca o perdea de mătase roșie
tălpile goale ademenesc trecătorii
soarele-și găsește refugiu în cerceii de sticlă
explodează în nuanțe de turcoaz și violet
brațul drept își caută calea spre miezul pământului
o stare psihedelică îngheață gândurile
iar corpul rămâne o umbră pierdută pe străduțele pietonale din praga