Îmi aduc aminte
de seara când
am intrat pentru
prima dată în
acel labirint de
stradele prin care
am rătăcit
toată noaptea
și din care apoi
nu am reușit să
ieșim decât
spre dimineață
când
habar n-aveam cine
o să ne răsară
în față
în clipa
imediat
următoare:
matei corvin
călare pe cal
sau
chipul ciudat
cu barbă și
ochelari
a lui
dorel ciocan
savurându-și
imperturbabil
cafeaua
la croco -
cafeneaua
de la mesele căreia
ne fluturam
zilnic mâinile
salutând steagul
ce-și fâlfâia
umbra tricoloră peste
frontispiciul casei
de cultură
a studenților.
Îmi aduc aminte
de seara aceea
când
pentru prima dată …



18.08.2014;
13:47