agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-02 | |
.... și la drept vorbind
dacă nu găsești lămâi ai putea cumpăra orice altceva într-un fel sau altul ne vom descurca noi (no problem) chiar și acum în timpuri de penurie când puzderie de noțiuni ajung să fie atât de nefuncționale ‘portofelul’ bunăoară (și uite, unul chiar aici, în buzunarul de la piept) nefăcând deloc excepție ... așa că mergi fără grijă la piață desigur la cea mai puțin depărtată acolo găsești neîdoielnic la un preț derizoriu niște cartofi de-ai noștri românești de anul trecut și nu... nu te mai schimba îți stă bine așa cum vii de la masa de scris puțin îngândurată cu degete pline de cerneală violet cu dâre de hârtie albă pe șoldurile tale unduinde ca ale unei feline cu vocație de manechin absolut ratată .... totuși, ai putea să-ți pui puțin roșu pe buzele tale ridate probabil de ancoratul prea des între cărțile-teanc prăfuite boemice stive pe care eu încă n-am înțeles de ce te încăpățânezi să le scuturi întruna: le reinventezi suprastructurezi supralicitezi?! ... și ia, da, ia, sacoșa din cuiul din hol ce zace acolo mai bine de-o lună e goală și prin ochiuri de croială neisprăvită se zbat nesupuse celulele tale feminine în cântece altoite de doruri neînțelese vreodată de cineva (în niciun caz de mine) ........................................................... așa mi-ai spus și ai plecat fără să tragi ușa după tine și n-a fost prea bine căci în curentul creat durerile mele de spate s-au accentuat și sinuzita și-a făcut de cap uite zac și azi în fotoliul cu arcurile rupte de lângă masa stacojie fără față de masă cârpită de bunica și nici apretată vreodată .... și... de-ar fi doar asta ........................................................................... încă stau pe același fotoliu (s-a mai rupt între timp încă un arc) .... și visez la galbenul parfumat al lâmâilor grecești devorate de oricine altcineva în afară de mine ... și la Cezar la Rubicon (oare, zarul chiar a fost aruncat?!) .... tu... ai plecat de mult și în plecarea ta nu ai știut ... că eu nu am cumpărat nici acum cartofii cei ieftini (oricum, n-aveam sare să-i pun la murat de cuburi de gheață, nu mai vorbim) din piața de aici .... că beau (cu sau fără pai) din paharul de limonadă (cu sau fără gheață) încropit într-o doară din aplecarea neînțeleasă vreodată de tine asupra cărților mele boeme ......................................................................... și, totuși, lămâiul din geam chiar și el într-o zi nestingher va-nflori
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate