ÃŽi fredonam la ureche
frânturi din cântece de iubire
cu note ce sar dintr-o gamă în alta
îmbrăcând tonalități înalte.

Când înserarea se adâncea în mine,
ai devenit ademenitoare ispită,
o apă străină și repede
gata să rupă zăgazuri,
mâinile mele avide și tandre
dădeau teama la o parte.

Cuvinte alunecau ca o cerneală
se așază la rând în poeme,
noaptea ca o cometă arzând
se stinge în dimineți de argint
cu sclipiri metalice.