însângerată-i Glia, mușcată de Plumb, conte,
vampir de meserie la curtea mândrei Doamne
în Coasă-n loc de Sceptru, regină peste Toamne
ce dau năvală-ntruna din Iadului amonte


afară-i zloată, fir-ar, n-am chef nici de plimbare
prin ploaie ca să aflu al dimineții sfat
odaia din mansardă nu e-n nici o schimbare
dar în lucarna veche o taină am aflat


râdea de taina asta de mine un amic
că cică n-ar fi taină ci un truism de seară
ușor ca o femeie ce caută-n nimic
un adevăr terestru, urcând pe fum din ceară


așa cum și Hristos e spălat pe tălpi cu Mir
de Dragostea eternă-ncetez să mă mai mir