Seara târziu în noapte
chem negrul rece de tenebră
să-nchidă acum ochiul
ce va avea să te vadă.
Dorul ce-a devenit o febră
mă face un bolnav la pat
ce-așteaptă-n stele să te vadă
să te sărut, să te țin în brațe.

Acum ca-mi este aproape
în noapte
îți dau dragostea mea
toată
să ne încălzim de dimineață
să râdem, să zâmbim
de-un vis frumos ce este
de suntem în aceeași viață.

Mai rămâne doar asta
să-ți ating buzele de petale
că-mi pictez vârsta
cu frumusețea zilelor tale.