agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-24 | |
e atât de simplu să te binecuvântezi tu însăți
*chiquitita tell me the truth* trebuie doar să scuturi o creangă de cireș înflorit să cadă rozalbul peste creștetul tău ca o tăcere suspendată ca praful în lumină peste băncile din biserici în fața domnului isus cu brațele larg deschise în montmartre în almada în rio de janeiro //nu simți?// amintește-ți logodna mistică a sfintei ecaterina ți-e trupul ca un cuvânt tras prin inel și diafan ca zânele cu păr subțire ca razele din jurul driadelor învăță prima lecție a tăcerii copila mea din miez de codru fiindcă zâmbetul fecioarei se leagă de vârful inimii de unicorn așază-ți tâmpla rece pe iarba înfierată de soare și de lună //încă plângi?// *I can see that you’re oh so sad so quiet* aici este atât de plin de zâne albe și nu sunt suflete destule să caute bobi de îngeri rămași umezi în ochii lor fără perdele sau rimel doar zânele de cabaret sau cafenea literară cu unghii negre și sângerii cu corpurile cerești manichiurate vorbesc despre ultimul asteroid și despre colții ultimului vampir prea demodați pentru a mai fi menționați în poezii și despre moralitatea stabilimentelor până la următorul cutremur după care totul va fi din nou istorie sau despre fecioara aruncată în fântână adâncă pentru a crea o zonă liberă de fenomene seismice numai și numai vorbe de clacă tu ești mereu cea disprețuită fiindcă ai tăcut cu gândul cuminte *can you hear the drums fernando* *now we’re old and gray fernando* aleea cu tuia și crini imperiali încă există în inima ta femeie tu ești propriul tău copil cu inima zbârcită numai a ta plină de cireși și copii cu mame zâmbind limpede care îți vorbeau cu boabe de rouă în ochi azi prin ochii tăi de cerșetoare trec doar femei pe cozi de mătură atât sunt de înfipte pe tocuri sau în haine scumpe și nu întorc capul îți ocolesc privirea deschisă cald de-o viață doar vântul îți rămâne prieten din rădăcinile tale adâncite mult în cer el bate peste tine îți coboară pleoapele fiindcă și frunzele toamnei sunt smulse ca și cum fluturi batista de pe o frumoasă niverneză http://youtu.be/4xOIos12M5k
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate