agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-25 | |
Nostalgice amoruri se plimbă pe centură
E același drum pe care și prospături agață Unii se țin de mână iubindu-se din gură Alții inspirând ispite dezmățul și-l răsfață. Eu pe un parapet fumez și studiez o poză Mi-e cordul îmbibat cu-a dragostei magie O aștept pe ea să vină din cimitir cu-o roză S-o recunosc și să unim destine pe vecie. De atâtea seri scriindu-i am făurit scenarii La prima întâlnire să fim de-oraș departe, Deloc să nu ne profaneze sărutul locatarii, Îmbrățisarea să ne fie păzită de guri sparte. Și iată c-o zăresc trecând printre morminte Cu voalul de dantela discret lăsat pe chip Iar trandafiru' exotic de-Olanda ca sorginte Îi dă un look superb ca de romantic VIP. Tușind cu trac, sacoul sport închei in fugă, Arunc țigara cu un gest din filme americane, Mă îndrept de spate îngânând o scurtă rugă Și-o urmăresc cum ondulează lungi bulane. Cred că m-a identificat, văd voalul că ridica Cu ochii negri mari, scurt îmi studiază boiul, Are un ten de alabastru, frumoasă e de pică De boieroaică rafinată constat că îi e soiul. Un zâmbet fin pe buzele aprinse ca apusul Aprobă că design-ul meu e după a ei dorință Cu-o amplă reverență, făcând-o pe-a sedusul Apropii vechiul zbucium de splendida ființă. O mână îmi intinde, pe ea-mi presez oftatul Prin venele din palmă simt oscilând pasiune, Că-mi pare prea timidă o fac eu pe miratul Ea cu priviri de foc îmi spune-ncet pe nume. Spontan ca un balcanic amorez de talie o iau Cu nulă rezistență precum un ram se înclină Și arși de vechi dorințe concretizăm pe șleau Sărutul îndelung visat în nopți cu lună plină. Ea tace apoi cu capul pe-al meu piept rezemat Timide palme se ciocnesc, vulcanice ventuze, Pasi legănați împerechem pe drumul asfaltat, Torentele de gânduri brusc izvorăsc pe buze. La limuzina ei ajungem parcată-n loc pustiu, Bancheta cea din spate mă îmbie s-o testez Se-așează lângă mine cu un surâs zglobiu Și coapse în ciorapi negri febril eu explorez. Lasciva patimă în labirinturi se aventurează De mult netemperată de-a dragostei plăcere Lăsând în voie trupuri ce efemer vibrează Gustăm profund din erotismul fără frontiere.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate