agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 855 .



așteptare
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2014-10-11  |     | 



aici nu se întâmplă nimic râsul plânsul
agonia extazul zborul prăbușirea
el și ea androginul din noi toate au înghețat

au împietrit pe vălul alb pe care-l port ca o călugăriță
îngropată la rădăcina primului dezmoștenit
sosit târziu în nopți prăbușite letal
pe potecile din stepele mele

aici toate ceasornicele au stat
mâna nevăzută nu le mai întoarce
abandonată și ea aceleiași letargii

aici am uitat de mult că am putut iubi cândva
nu mai știu cum e să nu fii singur
în fiecare secundă să ai altceva de făcut
să te grăbești s-ajungi undeva pentru că acolo
trebuie să găsești pe cineva
mereu să deschizi ferestre să le zidești în tine
ca lumânări trandafirii în întunericul
ce zace peste tot insidios

am uitat și resentimentele
nu-mi mai pasă de ele nici de tine
sunt prea obosită trebuie să dorm

aici și amintirile au împietrit
mă-ntorc. totul nu e decât o poză
mult prea statică un mecanism defect alterat

oglinda risipită a lacului nu mai păstrează nimic din
curgerea de odinioară ce făcea să-mi crească piscuri
în loc de mâini torțe în loc de ochi

ne exilăm
în cămașa impermeabilă a epidermei noastre
purtată ca un sac cu gust de rumeguș nevindecat

miezul de pâine ne doare-n cerul inimii
sângele nu mai arde. coagulat îngheață-n vene
miroase-a cenușă. pasărea nu mai știe să renască



aș vrea totuși să cred că mă vei trezi cu-al tău sărut…
mâine sau poimâine poate chiar duminica viitoare
după ce mă voi fi odihnit îndeajuns aici

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!