Fățarnic e sfîrșitul.
Îl așteptai altfel,
mai pe ascuns vederii,
în surdină?
Ei au urzit în preajmă-ți
o țesătură fină
și țeapăn stai în fire ca degetu-n inel.

Zadarnic iei asupră-ți orice vină;
căci ți-au scornit păcate,
fel de fel.
Sub răsuflarea caldă
a botului de miel,
sacrificat ești, azi,
într-o grădină.

Nu curge sînge
cît să-i vezi sătui,
chiar de-au iscat dureri
cu-ndestulare.
Înțelegînd atunci că moartea nu-i,

pentru cel sfînt,
decît o ușurare;
tu te ridici,
îți scoți din palmă cuiul,
apoi pășești, eliberat, pe mare.