Stai jos, bea apă, odihnește-te, e timp pentru dragoste, acum privește
Privește și transpiră toate femeile pe care le-ai cărat până aici
Rămâi gol, doar tu și corpul tău curat de obstacole, lângă mine vei fi
Atât de liber încât nu vei mai atinge Pământul și camera
Ți se va părea un tunel interminabil din care nu vei mai dori să ieși
Nici pentru mama ta moartă, e timp pentru dragoste

Dragostea mea trece prin pori ca soarele prin perdea

Lipește-ți urechea de pieptul meu și vei auzi un clopot
Îți vei aminti de bunica ta care spunea: a mai murit cineva
Nu vei muri, va fi ca o altă naștere, e timp pentru dragoste

Dragostea mea e un fluture de noapte pe fruntea ta luminoasă

Aș vrea o vreme să ne așezăm pe un câmp timizi ținându-ne de mână
Să îmi povestești ca unei fetițe care ia mereu zece ce se întâmplă
Când se ară, cum se pun semințele, de ce ne-am dus sub lumina unui corp
Ceresc altul decât corpul tău, o vreme să ne imaginăm cum ne crește iarba
Prin șira spinării până ne înverzesc din nou inimile, odată intrați întinerim
Suntem unul altuia și copil și părinte și apă și secetă, e timp pentru dragoste

Dragostea mea noaptea pâlpâie prin haine ca o lumânare

Cerul cade pe noi și la rândul nostru suntem cerul lui și păsările zboară
Spre noi ca spre fântâni fără fund care duc în țările calde

Orașul se vede departe și noi ne privim amețiti cum în piepturile noastre
La fel ca în star gate la început ne-ar fi frică să intrăm, pipăim, pipăim
Până am adormi, am muri, nu știu să spun, nu cred că m-am întors
Nu, nu cred că m-am întors nici azi, e timp pentru dragoste