privești albul hîrtiei
el se ridică, sporește ca spuma
laptelui în fierbere curînd
va trece de capătul creionului,
de umeri, de creștet…
te va îneca ori te va hrăni
depinde cît de repede vei scrie
cuvîntul care încă nu există
inventează-l hai inventează-l, îți strig
ție nu îți pasă deznozi o eșarfă
albă te pierzi în ea ca-n iernile
copilăriei cînd desenai pe zăpadă cu
degetul de cărbune încins!