agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-29 | |
Mai ții minte când te-ai așezat pe un scaun în biserică? Și eu m-am rugat în genunchi
Am pupat toate icoanele, cu respectarea ritualului de la dreapta la stânga, imploram Să merg mereu lângă tine ca albia lângă râu, ca ramura nouă ieșită direct din rădăcină Eram îmbrobodită să nu mi se vadă oasele cum străluceau lângă tine și mai ales inima Cum se ascuțea ca un piron care îmbina piese de lemn sau mâini, nu mai conta ce eram O fantă de lumină intrase prin vitraliu direct pe tine și tu erai un personaj sub reflector Îmi făceai semn, ceva de genul, uite sus, Dumnezeu ne-a văzut, și lumina aluneca și mai fericită Pe pielea ta ca un copil pe tobogan, răspândea un fel de celule noi, te îmbrăca altfel Parcă nu mai erai tu, m-ai tras lângă tine să ne îmbăiem amândoi sub aceeași carne vie Pe stradă ne întrebam cum s-a făcut ca în ziua aceea, la ora aceea, noi să fim aceia Mai ții minte, mergeam de mână și eram mai ușori, ne uitam unul la altul fără să vorbim Cuvintele nu mai existau, între noi era o comunicare ciudată, caldă, care ne topea Gândurile pe gură și nu puteau ecloza, eram atât de ușori în ziua aceea, la ora aceea În piață oamenii dădeau gratis, mai știi, parcă fâlfâiam și adierea noastră îi amorțea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate