agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 603 .



Margareta pierdută
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Spacer ]

2014-11-05  |     | 



La început a fost Cuvântul?
La început au fost înghesuiala și îmbrâncirea,
Reciproca înghiontire,
Înrămate de tocul tuturor ușilor, porților,
La început a fost nevoia,
De la început a fost nevoia de cucută;
O ușă ținută cu patru degete de un prim servitor;
La început a fost o maimuță.
La început a fost miasma grea de sulf...


La început au fost moartea, iubirea de aproape – palavre;
La început au fost treptele,
La început a fost blasfemia.
La început au fost șoapta și cei ce ascultă șoaptele,
La început a fost, dacă a fost, zguduirea,
La început au fost foamea, lipsa, nucile costelive,
Merele pădurețe, perele mălăiețe, aguridele...

Femeile spală cu apă de râu,
Tinerii suferă de studenție sărăcie,
Înghesuieli în taverne și pivnițe pentru un izvor de bere
Gratuită, ce curge din pereți, precum izvorul lui Moise din pustiu,
Ticăloși, târâturi, crime, învălmășeală de neghiobi și gură-cască,
Crime, răzbunări nepedepsite, fiindcă moartea vine neîntrebată,
Mors certa hora incerta!
Iar în mijlocul lor, un medic desculț,
Se împinge, își face drum, printre poale ridicate,
În căutarea unei perle căzute în fața râmătorilor: Margareta,
Ascunsă, în spatele rufelor puse pe sfori,
De vreri și de patimi, cusururi și păcate,
Margareta, ești cea care obligă privirea spre credință,
Așa cum sclipirea perlei în semiobscuritate,
Te obligă să o privești: Vitam impendere vero!
Sclipirea Margaretei îți va lumina sufletul,
Chiar în cea mai întunecată văgăună,
Unde vei fi căutat să faci din galbenul de sulf aur veritabil,
Printre șobolanii, care fug de mâinile tale pline de lăcomie...

Stai de veghe în noapte mortului,
Diavolul se strecoară printre străjerii adormiți,
Precum râvna în spatele nobleței,
Printre muritorii rămași, se plimbă diavolul,
La cimitir, la înmormântare, se face pe sine oaspete,
Sparge târgul, strică ceremonia,
Câini pribegi, caută ceartă, lângă groapa deschisă,
El râde de noi, râde de timpul nostru limitat,
De înfatuările noastre ridicole și de prost gust.
Am ajuns într-un sfârșit la pomul vieții,
Margareta nu mai e, soarele este un surogat
Într-un etern întuneric de neiertat...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!