agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 592 .



Iubiți
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [samoila ]

2014-11-15  |     | 



Nu aș vrea să calc în oale
Cum călca vestitul Rică,
Rică…al lui Caragiale,
Ce-o iubea pe Zița, cică!

Aș face un exercițiu
De trădare sau credință,
Dar nu e decât un vițiu
Ce mi-ar sta pe conștiință

Prefer să trăiesc doar starea
De beție princiară,
Gustând, precum guști tu sarea
Pusă-n toate, bunăoară,

Să-ți admir pasul minune,
Prin Sinaia când colinzi
Străzile cu multă lume,
Fudulindu-te-n oglinzi.

Firele de păr-inele,
Convertite-n castaniu,
Ispitesc priviri rebele
Ce mă-nțeapă cenușiu.

Sânii hoți, neancorați
În modernele matrițe,
Stau cuminți și parfumați
Ca trifoiul pe căpițe.

Inima pe dor cusută,
Ochi de vis și plin de șic,
Îmi strecoară-n piept cucută
Împietrindu-mă un pic.

Dac-aș fi Marchizul Sade
Bucuros în iad m-aș duce,
Dar mi-e frică să nu cad
În păcatul cel mai dulce.

Paradoxul existenței
Nu l-a dezlegat Pascal,
Neplăcutul penitenței
M-a scăpat de amoral.

Așa că, m-opresc acum
Și te las pe tine, dragă,
Să decizi pe care drum
S-o apuc, că nu-i de șagă.

Pân-atunci visez la tine,
La al părului vârtej,
La picioarele-ți feline
Încălțate-n cizme bej.

Mi-ar plăcea să fac avere,
Ca un indian pe Gange,
Să-ți pun aur, în tăcere,
Pe frumoasele-ți falange.

Sunt convins că vei decide
Să trăim o tinerețe
Fără gesturi insipide
Întâlnite la ospețe.

Ce-i plăcut, frumos, curat
Să ne fie în avere,
Să iubim, că nu-i păcat
Când și Cel de Sus ne-o cere.

De plictis să fim feriți
Ca de-o stare perturbată,
Să fim singurii iubiți
Pe o plajă-nchiriată.

Lumea noastră să fim noi,
Și în ea să clădim marea,
Să fim unul în cei doi,
Androgin ce umple zarea.

Þi-aș picta zâmbetul larg,
Când îmi stai în spuma mării,
Cu ocheade ce se sparg
De nemărginirea zării,

Marea, leagăn și fereastră,
Ne va-nchide-ntr-un neant
Cu o liniște albastră
Pe amor apetisant.

Rătăciți între idei,
Veșnic vom hălădui
Printre florile de tei
Între care-om-ameți.

Și gustând, cum se cuvine,
O licoare-ntr-un cristal,
Vom plonja în stări vecine
Infinitului astral.











.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!