de-acum vin alte ierni
mai așezate mai blânde
le simt ninsoarea-n oase ca pe-o mângâiere

din luna albă coboară
nopți de lapte
și-i cald ca-ntr-un suflet de femeie
ținut cu două mâini așa cum ții o cană cu ceai
și privești în gol

când taci se aude
cum ninge într-o portocală
am știut dintotdeauna că așa miroase Crăciunul
doar că uneori

n-au fost nici portocalele
nici tu