am așteptat mult dimineața aceasta
nu mi-aș fi închipuit că rămâne în mănușa nopții
amputat de soarele ei timpul trece greu...

cineva clatină pământul doar ca să scrie o poezie
monedă de schimb pentru moartea aceea cumsecade
cu tristețile live...

ascult de la fereastra vecinilor balada pentru adeline...

la noi
au venit gunoierii e ziua lor astăzi
de câte ori apar se uită fix în ochii mei
de parcă din ochii mei ar trebui să ridice containerul...
au o obrăznicie letală și după ce pleacă
lasă în urmă mirosul aerisești cât poți
dar și mirosul lor este obraznic
ia formă de oameni
de păsări
de stele
până la urmă va lua formă de sfinți
de-asta unele lucruri nu se circumscriu realității
ca de pildă când cineva clatină pământul
doar ca să scrie o poezie...

stă o vreme cu capul pe masă apoi brusc
suflă peste carnea cuvintelor sângele deznădejdii
le ambalează în staniol le pune câte-o fundă
și ghici cui le face cadou...