sunt ultimul supraviețuitor al somnului
nu dorm dintr-un defect de fabricație al nopților mele
ucid o țigară aprind alta să am lumânare în viscere
aseară mi-ai strigat: Monstrule!
apoi te-ai băgat în pat
iubito, știi, eu n-am avut niciodată pijamale

tăcerea curge spre răsărit

olimpul meu începe să se arunce în hârtie
unii zei își sparg capetele,
litere naïve

mănânc piciorușe de femeie fecundă
nu o alta evident
m-ai răstigni în propria mea secundă