și în grăsimi de dragoste uitată
se naște Cristu-n lumea asta largă
în vremuri când amoru-i dus pe targă
și când zadarnic mai strigăm spre Tată

necazului buboi stă să se spargă
căci Sărbătoarea nu-i de nea pătată
Maria-i doar o mamă-n gând pictată
iar Pruncul gângurește-n limba spargă

ciar Nașterea e numai în icoană,
majoritatea sferelor gândesc
cuprinse-n zi de necurmată goană

în hăuri necurații ne pândesc
când facem noapte din a noastră geană
gheene nelumină răspândesc