agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-12-28 | |
oricât ar fi de greu sufletul se întoarce acasă
așterne lemne-n vatră și se face tânăr nu mai contează inelele adunate în trunchiu-i trecut toate se strâng într-o brățară de foc în care jăraticul aruncă dâre de soare și miros de pâine redevenim noi suntem atât de-aproape de îngeri umerii ne ajung în perdele dense de cer suntem așa fericiți când Dumnezeu ne șoptește și noi neîndărătnic primim spusele Lui tâmplele adună-nțelept amintirile cu ele suntem mai bogați ca oricând aici în spațiul gol dintre mine și tine se-ncropește o punte ne-ntâlnim în copiii de-odinioară ștrengărește mâna ne dăm ne oglindim în picătura fină de la colțul ochilor complici și surâdem căci îi regăsim pe cei crezuți pe veci pierduți și ce frumos curge râul sub podul de promoroacă cumpăna fântânii același martor tăcut ne-ndeamnă pașii pe potecile care odată demult aveau să ne ducă în lume căpița ca o chilie cu capul plecat ne face semne discrete fumul împrăștie-n nori miresme binecunoscute binecuvântate aburii nopții respiră straturi-straturi suflete în zbor de cocori ninge ninge ninge pământul e tot învelit de cer doar două ceasuri ne mai despart de ceată acolo integrați trupului mare ca unei călăuze strângem colacii covrigii merele nucile în buzunare largi cusute adânc lângă inimi ca niște ferestre îi lipim de suflet și ne bucurăm căci astfel ne reîntregim
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate