Un amor cărunt se cerne lin pe-o stradă seculară
Peste sarea presărată pașii storc lacrimi de zloată.
Eu cu ghete vechi și roase ars de o patimă stelară
Hoinăresc cu gând să dau de făptura mult visată.

Melancolic în ochii umezi, mă agață un moș bețiv,
Îi strecor în palma aspră vreo doi lei și mărunțiș.
Urcă în taxi o doamnă bine ridicând al fustei tiv
Fascinante coapse fine pân' la șold văd pe furiș.

Întorc capul că mă simt ars in ceafă de-o privire;
E aceeași ce-o întâlneam în liceu pe Cuza Vodă.
Pe atunci cu puls mărit dădeam foc la închipuire
Și vrăjit de-al fetei chip fredonam un hit la modă.

Acum printre gene lungi ochi mai triști și obosiți
Brusc îmi retrimit în vene vechi șuvoaie de iluzii.
Eu și ea, doi trecători, fiind de timp cam veștejiți
Săgetați cu amintiri tragem doar tăcând concluzii.

Trec minute lungi, tramvaie; pe un trotuar pulsăm,
Palmele ni-s ca magneții, fremătând in mod ciudat.
Ne urnim pășind identic și-n apus de ianuar lăsăm
Un vacarm modern să vadă un sărut cam demodat.