ÃŽn cartier,
ferestre se uită la mine
familiar.

Le cunosc de demult,
tot așa pătrate,
cu rame gălbui,
perdele albe ,dantelate
sau deloc.

Seara, câte un bec
le zâmbește din colț
obosit.
Vecina de la cinci
trage din țigară
tușind răgușit.

O mână nervoasă
scutură un ștergar:
" Þi-am zis de-o sută de ori
să te speli pe mâini
înainte de cină!",
îi strigă băiețelului blond.

Un câine e scos la plimbare
și latră mașinile
ce se întorc acasă
pe rând.