Mi-am cumpărat un guler de robă,

pentru a masca zâmbetul ăsta ca o ruină.

Printre gene-mi aluneca voit...

o privire de-a ta.

Oamenii legii

au sigilat gravitația din curtea mea...

Doar fulgii din aghiasmă

aveau dezlegare să cadă,

dintr-un cer

dărăpănat, hodorogit,

parcă intrat în insolvență.

Preocupat să găsesc țărmuri cu verdeață,

gulerul ăsta alb...

zâmbește pentru mine.