Nu-mi convin martorii acestei vieți!

Mereu am impresia, că ei știu mai multe!

În sfârșit,

am găsit ghețarul meu preferat,

pe care o să scriu cu un cuțit,

o variantă a poveștii mele.

Gimnastica de sâmbătă seara târziu

e-o rugăciune de dumincă dimineața devreme,

ca o trădare săptămânală.

Agonia oricărei duminici...

e sănătoasă și trăiește,

în pagoda vaselor murdare din chiuvetă!

(o sminteală din care avem ce învăța.)

După multe nopți de inițiere

în arta căutării graalului,

am găsit coasta lipsă a bărbatului

și i-am spus, privindu-i lunecos buzele:

dimineață,

otrăvind toți locatarii gândurilor mele,

voi servi micul dejun,

pe genunchii tăi!