de când cineva mi-a furat sufletul i-a luat mărgelele colorate
și a dispărut
caut un om să mă găsească
atunci când nu mă găsesc
să-mi găsească cuvintele din podul casei
și să ți le-agațe de lobul frontal al inimii ca pradă de pace
să tacă
când tu spui o mulțime de lucruri despre altul
și mă peticești cu ele
să repare țeava de la gaz când tu ai vrea
să te arunci cu mine în flăcări
să locuiască la parterul întâmplărilor cu tine
de unde doar un pas și o fântână
mai trebuiesc făcute

caut un om
să te învelească cu o frunză de lună
când îți amestec pe umăr și noapte și mirare și lupi
și mai ales
și mai ales aș dori să nu mă găsească
atunci
când mă găsești tu