admir
picioarele fetișcanei ne-ncepute
să nu râdeți de mine
că nici în ruptul capului nu vrea

încă nu sunt alesul poftelor ei
și nici cum era cu mult timp în urmă
pe placul și pretențiile părinților

mă ține la distanță
atâta câtă să-i asigure securitatea
amenințată
de insistențele mele

neobrăzatule

și-mi trimite câte-o rafală de tun
pardon
am vrut să spun
pumn
nu sub centură

nu are în dotare praf
de pușcă

doar zahăr vanilat
cu care mă tot amână
de pe un an pe altul

sunt îngrijorat
pentru puful mustăcioarei mele
să-l răsucesc
ori să-l dau jos cum spune ea
că nu-i place gâdilatul

s-o fi plictisit de cântecul meu
„Dă-mi mândruțo…”

de-aia mă cam trimite

ba du-te până la țața cutare
ba du-te la doda din deal
ba du-te la mătușa Dada de la oraș

că cică are aceeași măsură la picior
să-i cumpăr papuci de lac
nu contează culoarea

mereu mă dau în vânt
ei
spun că nu mă dau bătut
doar că aștept clipa potrivită
cum face mecanicul
înainte de a înșuruba
pregătește și șurubul și piulița
cum știe el mai bine

reface filetul
și-al lui și-al ei
un pic de unsoarea
de care-o fi
fără pretenții
un S să fie

cum mai trece timpul încercărilor
sunt patru ani de-atunci și-s tot fecior

să fie oare vizionară
spune că nu-i de nasul meu
nu-s de nasul ei

nu te mai ține scai de mine

ce-are a face nasul meu cu măritișul ei
nasul ei cu însuratul meu

hop ș-așa

retrage-te de la poarta Oanei
îmi spune cel mai norocos pescar
din sat
e a mea
am prins-o în copcă
știu/că-i zglobie

n-are rost să ne batem
ești deja bătut
de soartă
cunosc toată povestea ta
pițanule