în oglinda retrovizoare a amintirii încă ești a mea
pe seama mea un mâine glumea
astăzi
cât despre ieri
e doar un zvon de tăceri

abia trece-o clipă și e deja mâine
astăzi e doar un punct pus la un verb adjunct
astăzi e doar o clipă în care ți-ai deschis sternul
să-ți scoți inima să nu mai ticăie infernal
secundele se vor rostogoli în ele și va exista eternul
într-un ieri fumegând ca un furnal

căci numai ieri e drum spre-nvățătură
numai ieri o voi lua pe ulei și pe arătură
ieri drum spre nicăieri în pajiștea de vorbe dintre noi

îmi stai în ochi ca un gunoi
tu, femeia mea de astăzi,
mâine voi ieși pe străzi după alte prăzi
o zic fără sfială - iubirea mea e comercială
fiecărei femei ce își răstoarnă mâna pe ușii mele clanță
îi tai la plecare chitanță

aceasta poate fi folosită și ca rețetă la farmacie
îți poți cumpăra, femeie, capsule de poezie
cu întrebuințare îndelungată

sunt un bărbat de patima amorului turbat
prin timp de-a rostogolul în trei dimensiuni
iubito, de pe stradă mă aduni
sunt mort de beat de-amor
dar mă primești interior
în casa sufletului tău

mănânc molecule de divinitate
îmi dai sărutul la desert

eu te primesc în mine și șarpele ți-l iert