în jocul de-a noaptea lucrurile iau insomniei întorsătura
n-am plătit la vise factura
coșmarul treziei mi-l vărs în vin
zahăr în aerul expirat,
respiram greu când te înlocuiam cu aerul
e dimineață există o rațiune în despărțirea de miez
împrietenit cu frigul te dau la mica publicitate
să nu mă acuzi de complicitate că nu-ți mai aparțin

în miez puțin glumesc încet în tine
te port pe vechile retine
citesc biblia începătorului de divinitate
îmbelșugat de vinitate
așez la ușă apă în amfore în fiecare zi la aceleași ore
momesc pe hristos cu pielea întoarsă pe dos pergament
cu tocul înmuiat în vin mă tatuez pe sânge permanent
în călimara plină cu al întunericului sentiment
se scăldau literele-copii

sărutul tău de ieri astăzi în dimineață încalț
te sărut și mă înalț
fără fală pe orizontală