Eu nemurirea nu o vreau din mine,
De nu acceptă să se-mpartă-n doi,
Prefer ca moartea ce așteaptă-n noi,
Să-mi guste frica și a mea rușine
Și să ne lase în iubire ,goi.

Vom învăța să ne hrănim iubirea,
Tu să îmi dai cuvântul, eu cântarea,
Săruturile dragi să le boteze marea,
Pe buzele creștine se scrie nemurirea.
Și binecuvântarea.

Nu cer nimic ce nu mi se cuvine,
Te vreau în brațe vie, răbdătoare,
Apropie-te,doamna mea, de soare,
Căci vreau eternul lui să ne cunune,
Pe-ale razelor altare.