nu vârfuri nalte
flori pe respirații
intră iasă aerul în piept
iederă pe privirea mea continuă
clipe
stalactite așteptând un sunet pierdut
strigând după cer și liră sau pian
e țiuitura din urechi când aștepți
să se întâmple ceva
și mâna ta mușcă oceanul ca o falcă de rechin
alb
ești aici și nu
florile tale întârzie devreme
pe vârfurile nalte
pe cerul fără
doar negru
iluzorie secundă
și mâna ta alintă o pierdere de vreme
un concediu nesăbuit