agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-03-30 | |
Orașul în care porumbeii se așezau în fața tălpilor noastre
Și ne cereau iertare și binecuvântare Era proiectat în formă de inel ca și viața din inima unor umbre zgomotoase. Orașul în care porumbeii zburau direct din palmele noastre Și ne cerșeau iubire și libertate Își avea începtul în primul nostru sărut, Care ne arunca pe un tărâm necunoscut. Tu erai prima literă, prima culoare, prima vocală, Cu care începeau zorii să miște lumina, Să pună emoțiile în mișcare și florile să răsară, Să bată clopotele din catedrală. Tu erai prima literă, prima culoare, prima vocală, Din care ziua lega pașii noștri de toate străzile urbei, Se juca cu sentimentele umane și ne legăna în vânt, Și încăpeam ambii într-un singur cuvânt. Tu erai prima literă, prima culoare, prima vocală, Cu care petreceam seara și ne așezam muți la ferestre, Sorbeam melancolici strada din ceaiul din scorțișoare Și doream să-ți mușc zâmbetul din prima silabă. Tu erai prima literă, prima culoare, prima vocală, Tu erai noaptea ce ne îmbia să mergem la culcare, Tu erai orașul nostru străin și foarte iubit, Tu erai pacea ostașului rănit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate