In haina demodată din bovină à la Paraipan
Mă simt precum rebelul scăpat de lung filaj.
Vrând să înlătur stresul pe vreun teren viran
Din mers fac pranayama bușit de surmenaj.

La capăt de drum neted din mahalaua veche
Unde borfași băuți curtează femele decăzute
Un cânt suav, romantic mi-ajunge la ureche;
Pianul blând emană parfum de vremi trecute.

Văd casa solitară cu geam deschis la stradă
Prin care Zefirul serii abia umflă perdeaua.
Lumina fiind aprinsă candid trag o ocheadă
Vizionând pianista cu umeri albi ca neaua.

Un râu de plete blonde, o rochie vaporoasă
Și plâns vibrant de note mă fac ca să oftez;
Ce pasional mângâie clape ființa grațioasă!
Uitând că-s dat în gât, de farmec prins visez.

Deodată o mână grea cuprinde a mea ceafă
Iar vocea de stentor îmi zgârie dur urechea:
Amice îți zic din suflet că ai comis o gafă
Studiază alt decor, altfel m-apucă strechea.

De fel fiind insensibil la așa vulgar refren
Cu o grimasă blândă întorc domol obrazul
Și aplic cu nonșalanță un cot în abdomen
Prin agresivitate mutând spontan macazul.

Schimbat-am dialogul în luptă față-n față
În care oponentul iute băgă mawashi geri;
Dar eschivând vin tare cu o directă hoață
Și-i scot din bot cu bale toată aroma berii.

Fiind tare în Kyokushin cu un elastic salt
Trag hiza geri-n piept că potențial mai am.
Malacul bleg se întinde ca fleica pe asfalt;
Ridic feroce ochii zărind blonda la geam.

Frumoasa interpretă gini toată mardeala.
Zâmbind ea îmi trimite simbolicul sărut;
Privind apoi învinsul zice încet vrăjeala:
În locul lui poți trece cocaină peste Prut?