vrăbii cu o mie de gheare scuipă paleta iubirii
rămășițele zilei se cern la asfințit
la masă chelneri în frac umplu buzunarele nopții cu litere vii
îți citesc alfabetul culorilor ca pe un câmp de maci
întinde-ți firimiturile pe pământul jilav/Isus al păsărilor cerului/

cozi de rândunele șterg albastrul nopții
ascultă ciripitul zorilor cu miros de lămâiță
spovedania soarelui care coace pâinea

s-a umplut iarba crudă de păsări gureșe
tu taci în singurătatea unui Dumnezeu cu buzunarele cusute
foamea de cuvinte calde rupe turta cerului
pe umeri îți porți vrăbiile flămânde
ca un rege Lear alungat dintre silabele vii
de cerneala timpului