păduri cutreieram. Copilărie
pe unde-ți este oare ascunzișul,
din teacă-și scoate vremea-n mine șișul
de anii cei trecuți în tâlhărie

și nu simțeam în timpu-acel tăișul,
nu îmi ardea decât de hălcărie
apoi țipam în miezul tău, Marie
spre pubertate de-mi aveam suișul

nori grei de-amar s-au strâns pe cerul gurii
și scuip pucioasă-atuncea de rostesc,
un laure de spini mi-au dat augurii

iubindu-te, pe tine te jertfesc
din dragoste s-apuci iubirea urii,
în strachina cu fiere nici clipesc