ne udă tainele Luminii care
din Dumnezeu speranță-n noi născut-a
s-avem o Mântuire El ne vrut-a
murind, s-avem la Cerul Lui urcare

și îți va judeca a vieții ruta
dând după fel în noi la fiecare
să însetăm pe veci de demâncare,
doar pace-n viața noastră El cerut-a

dar, Doamne,-i greu să fiu în a Ta lege
de gândul spre o Coastă-i pătimaș
iar ea se face că n-ar înțelege

cutreier gânduri grele pe imaș,
nu știu de mine ce se va alege,
dar mă ridic, sunt Omului urmaș