agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-04 | | ”nu mă trage de mâneca asfințitului sunt un spațiu care zguduie timpul e dușmanul meu și nu-mi cuprinde respirația nefeliată” mi-ai lăsat mesaj prin toate camerele inimii pe suporți de cristal colțurile mi-au renegat plutirea ecoul a fisurat pulsul în reverberații acide ai fugit demult din tremurul frunzei care-ți lipea setea de porți fără lacăte colțul lunii de miazănoapte era suprapopulat nu-ți plăceau drumurile tatuate de pași obosiți generatoare de tumori apocrife apele moarte nu văluresc ispite chiar dacă râzi și-ți arăți dinții zilelor costumul respirației strânge prea tare și te dori pe idee cancerigenă răstignit ”timpul e dușmanul meu” generează colți de balaur și niciun Iason de conjuctură n-are o lână de aur să vindece taifunul cuvintelor suicidare nu-mi asedia infinitul port smerită coroană de îngeri erupții de supernove în epidermă cochetă îmbrac omoplatul zborului ca pe-o rochiță de primăvară dansez la răspântii de galaxii și mă uimesc râzătoare vezi genunchiul ce smulge tăcerea din piatră și nu știi că timpul nu se agață în gaică (să fie marsupiu neputinței de-a fii rotunjimea se șlefuiește perpetuu) nici în icoană nu se-nrămează vena cavă a unei veșnicii de pripas nu se înfundă c-un buncăr burdușit de spaime timpul se-mbracă precum pielea iubitei cu adorație până devine rugăciune și dispare
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate