se pare că deșteptarea se prelungește cu timpul
și umanizarea prin locurile unde ai mai fost
ca un mereu al sentimentelor legate
de nașterea ei în ochiul tău
pe care l-am sărutat prima oară
sub pomul însemnat cu umbră
și sărutul mâinilor care se strâng în fanteziană atingere
arteziană a iubirii unde să-ți ceri iertare că
nu ai avut umbrela atunci în ploaie
și sentimentul iubirii a răcit un pic