într-un infernal punct de vedere care
sapă un trup de pește în identitatea mea

iubesc lumina artificială obosită de atâta cruzime
atunci când își întoarce spatele
din privirile potolite ale celorlalți oameni
despre care
niciodată nu am dorit să știu nimic

iubesc femeile care se dezbracă la ora cinci dimineața
din toate zâmbetele lor
și a doua zi se repetă din ce în ce mai repede
de la început și până la sfârșitul coapselor

și cine știe
probabil o să vină o zi când
din iubirea mea
nu se va mai întâmpla
absolut nimic