agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-28 | |
Aștept actele omenești la ghișeu, funcționara îmi spune -
nu te găsesc în nicio bază de date, nu exiști, tu ești o contrafemeie. Imposibil, două zile am așteptat în stația cu pelicani rîndul acesta, am buletin, și blog și login, muzică tristă de dragoste pe un disc de vinil ... Oare nu e destul ca să fiu o femeie oarecare, cu un copil oarecare, un iubit oarecare ? Nu, nu e destul. Totul e demult foarte modern. Hai să încercăm și altfel. Ai ceva în proprietate ? Nu știu, zic, ar trebui să stăm aici pînă la mijloc de noapte, am niște morți pe care, foarte rar îi plîng, noaptea îmi amintesc. Însă, cîndva am avut o memorie, o rochie în care mă credeam frumoasă, o trompetă care a anunțat toate aceste drăcii, mașinării ale tehnicii, a, da, mai am un pat mare cu perne roșii, ceasul care cîntă ca un cocoș supărat, tic-tac, ticăloșii ... De unde vii ? Nici asta nu știu ... Azi dimineața m-am găsit afară pe bancă cu mâinile amorțite. Am pe undeva o dublură, un complice, două pisici siameze care îmi păzesc toate aceste bunuri. În sfîrșit... Da. O mai am pe mama. Trebuie să o întîmpin la aeroport Nimereni. Aici funcționara s-a ridicat, voia să-mi dea pachetul cu acte, cînd au început să bubuie tunuri, să explodeze cisterne, să dispară de pe hartă singurul meu oraș. Ea venea spre mine, pășind pe pioneze, eu veneam spre ea, pășind pe o tablă de șah.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate