makam
bătut vântul divorțului

am făcut-o de oaie
de mi se spune
bătut de soartă

pe terasa umbrită de-o viță
stau cot la cot
cu hortensia la masă

îi potolesc setea cu o halbă de apă
torn în castronu-i de sub ghiveci
să poată sorbi
ca mine berea prin spumă

îmi fug ochii-n toate părțile

într-o găurică
în zidul de cărămidă
intră una câte una
două vrăbiuțe
bănuiesc
DC

turnului clopotniței îi dă târcoale
un bărzăun de câteva ori
apoi poposește
pe limba unuia dintre clopote
încălzită de soarele prânzului

cu primele piciorușe își
netezește capul mișcându-l
alternativ
spre stânga și spre dreapta


îl văd cu ochiul liber
însă urmăresc prim-planul
cu lornionul primit cadou de la soacra
că nu mai merge demult
la teatru

n-am nevoie de muzică

în tranzit
un stol de pescăruși
face multă zarvă pe moment

e treaba lor

fosta soață cu
gurița ca fraga
Hortensia
când are chef
o dată pe lună
trece pe la mine
numai să-i dau
pensia
alimentară

mereu mă găsește
cuc de beat
lângă hortensia
pusă pe masă

ea-i cu florile roșii
eu cu obrajii
ne asemănăm

bine era când aveam
cu cine schimba o vorbă
tăcerea mă-ntristează

n-aș mai accepta