mă cauți dincolo de ochii dezgoliți
de dorință și păcat
dincolo de gratiile acestui prezent hăituit
în care îți ispășești sentința

exces
în singurătatea-ți cronică
îmi sugrumi umbra
apoi o readuci la viață
cu o singură respirație
îți înfășor sărutul în jurul acestor acute disperări
și te mai inhalez o dată
și încă o dată
ca pe un ultim drog permis

existăm doar pentru a ne încerca
unul pe inima celuilalt
ascuțișurile acestea demențiale

ucide-mă

ai făcut-o de atâtea ori

și nu te opri în secunda
ultimei zvâcniri