poetul e un pian
cu clape albe și negre ca viața
cuvintele-s note toate în el
săltărețe sau grave pe portative de vers
cântă cu degete răsfirate de gând
arii balade sonate improvizații
elaborate concerte canțonete comedii
tragedii recviemuri
cum în blocul de marmoră-s ascunse statui
tot așa în el simfonii așteaptă
să fie cântate devenind poezii

de-o vreme ești pe plaja rece pustie
rănit pe clapele tale
de la bas la acut în răscoliri de ecouri
un albatros dă din aripi să zboare...