e o duminică albă ca o pâine de parlamentar
mă bucur de ea precum cârciumarul de loialitatea băutorului de cursă lungă
încurajat de mâna ta ies în balcon
dintre doua păsări mici cea mare îmi pătează cămașa
televizorul mă hrănea cu imagini cuantifica false dileme
sunt copiii prigoană etalonul tiraniei părintești
a lovit becali asemenea lui băsescu un copil cu palma
și atunci ce fel de om credincios mai este
va reuși transplantul de păr al lui trăistariu să-i deșertifice craniul
mă simțeam străin în fotoliul meu delabrat
(în șanțuri apa cât a stat tăindu-și semn a rupt din maluri)
aici nimic nu mă poate minți